E-NE-Sănătate – Medicina Internă

Medicina internă diagnostichează și tratează majoritatea bolilor de care suferă adulții (peste 18 ani), boli ale organelor interne (inimă, plămâni, ficat, tub digestiv, splină, sânge, rinichi, metabolism, articulații, schelet osos). Marea majoritate a pacienților suferă de mai multe afecțiuni și necesită tratamente multiple.

Există și boli ale întregului organism, care afectează mai multe organe vitale, așa-numitele boli de sistem (colagenoze, vasculite, etc.), boli de care se ocupă, de asemenea, medicina internă. Un pacient „plimbat” pe la mai mulți medici de diverse specialități fără a se stabili un diagnostic este posibil să sufere de o astfel de boală de sistem și este bine să se prezinte la un internist. Medicul internist este de asemenea cel care diagnostichează cel mai frecvent pacientul cu cancer (inclusiv formele asimptomatice), pe care apoi îl îndrumă către oncolog și/sau chirurg.

Medicii de familie sau generaliști obișnuiesc să trimită la internist pacienții cu mai multe afecțiuni concomitente sau pe cei cu simptome neclare, vagi, greu de încadrat.

Medicul internist este cel care analizează aceste afecțiuni și decide dacă este necesar un consult sau un tratament supra-specializat. De asemenea, coordonează schemele terapeutice astfel ca să nu apară suprapuneri de medicație sau reacții adverse ale medicamentelor. Prin consultul oferit de medicul de medicină internă, pacientul evită excesul de consulturi medicale care pot să nu fie necesare.

Importanța Medicinei Interne în Asistența Medicală Personală

Medicina internă joacă un rol esențial în menținerea sănătății și stării de bine generale. Interniștii oferă o îngrijire cuprinzătoare, abordând atât afecțiunile acute, cât și cele cronice. Expertiza lor se extinde la:

  • Îngrijire preventivă: Identificarea și abordarea riscurilor potențiale pentru sănătate pentru a preveni apariția bolilor
  • Diagnostic: Utilizarea unor instrumente diagnostice avansate pentru a determina cu precizie cauza simptomelor
  • Tratament: Prescrierea medicamentelor, terapiilor și modificărilor stilului de viață adecvate pentru a gestiona bolile
  • Consiliere: Oferirea de îndrumare și suport pacienților care se confruntă cu provocări de sănătate

Principalele boli diagnosticate și tratate de către medicina internă sunt:

  • Inima: hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, insuficiență cardiacă.
  • Plămâni: bronșită cronică, astmul bronşic, BPOC, pneumonie, traheobronșită acută, sarcoidoză, depistare cancer.
  • Stomac: gastrită, ulcer, boală de reflux, depistare cancer.
  • Ficat: hepatită cronică, ciroză, steatoză (ficat gras), dischinezie şi calculi biliari (pietre), depistare cancer.
  • Colon: colon iritabil, depistare cancer.
  • Rinichi: litiază renală (nisip și pietre), infecții urinare, pielonefrită, insuficiență renală cronică (primul stadiu).
  • Sânge: anemii, depistare alte boli mai grave (limfoame, leucemii).
  • Schelet osos și articulații: reumatisme degenerative şi inflamatorii, poliartrită reumatoidă, osteoporoză.
  • Metabolism: dislipidemie (colesterol crescut), gută, diabet și boli ale tiroidei. Boli de sistem: lupus, sclerodermie, vasculite (boala Wegener etc.)

Cum se desfășoară consultul de medicină internă?

Consultul de medicină internă include anamneza pacientului. Discuția cu pacientul are o foarte mare însemnătate, deoarece prin întrebări successive se poate ajunge la diagnosticarea afecțiunii, fără a mai fi nevoie de alte investigații. Cu ajutorul anamnezei se obțin date despre antecedentele personale și familiale, condiții de viață și muncă, obiceiuri alimentare, comportamentul legat de consumul de medicamente, alcool, tutun. Alte informații esențiale țin de stilul de viață sedentar sau activ, respectarea orelor de odihnă și somn, prezența unor probleme de ordin psihic, emoțional, relațional, financiar, toate aceste informații putând duce la determinarea stării de sănătate. Examenul obiectiv este tot parte a consultului de medicină internă. Acesta cuprinde inspecția generală, auscultația, măsurare tensiune arterială și puls, palparea, percuția.