Angina pectorală reprezintă apariția durerilor sau a unui disconfort în zona pieptului (cel mai frecvent la efort), din cauza depunerii de grăsimi la nivelul arterelor inimii. Angina pectorală apare în momentul în care mușchiul inimii nu primește suficient oxigen pentru a funcționa în condiții normale sau de efort.

Tipuri de angină

Angină stabilă: apare în timpul efortului fizic sau a stresului și se ameliorează la repaus sau administrarea de Nitroglicerină sublingual.

Angină instabilă: creșterea intensității durerii din piept în comparație cu experiența din trecut, sau apariția durerii la un prag de efort mai jos sau chiar în repaus.

Caracteristicile anginei pectorale

În mod tipic, angina pectorală reprezintă o durere la nivelul pieptului (dar și la nivelul gâtului, mandibulă sau mâini) cu caracter de ,,strângere”, care apare la efortul fizic și dispare în repaus sau la administrarea de Nitroglicerină în 5 minute. Durerea poate să apară și în urma unui stres psiho-emoțional sau expunerea la frig. În cazul persistenței durerii timp de peste 20 de minute, este nevoie de asistență medicală pentru excluderea unui infarct miocardic acut. Durerea care apare într-un singur punct, cu durata de câteva ore – zile, care crește în intensitate la inspir sau la apăsare, nu este de obicei tipică pentru angina pectorală.

Cauze și factori de risc

Angina este adesea rezultatul aterosclerozei (depunerea de grăsimi în artere), care poate fi accelerată de mai muți factori de risc:

• Fumatul – un factor de risc important pentru ateroscleroză, nu doar la nivelul arterelor inimii, dar și în restul organismului;
• Dislipidemia (nivelul ridicat de colesterol/ trigliceride) – poate contribui la formarea plăcilor aterosclerotice, care contribuie la îngustarea arterelor inimii;
• Hipertensiunea arterială;
• Diabetul zaharat – persoanele cu diabet zaharat sunt mai predispuse la dezvoltarea aterosclerozei la nivelul arterelor inimii;
• Sindromul metabolic – compus din obezitatea abdominală, hipertensiunea arterială, glicemie crescută și dislipidemia;
• Sedentarismul;
• Consumul excesiv de alcool.

Diagnostic și evaluare

În cazul în care există suspiciune de angină și pentru a determina cauza și severitatea afecțiunii, pot fi recomandate o serie de teste și proceduri, printre care se numără și coronarografia. Este important de menționat că decizia de a efectua coronarografia va fi luată de medic în funcție de simptome, factorii de risc și rezultatele altor teste, precum electrocardiografia sau ecocardiografia. Coronarografia este o procedură invazivă și implică riscuri, dar poate oferi informații cruciale pentru diagnostic și planul de tratament.

Gestionarea anginei pectorale

Modificarea dietei: adoptarea unei diete sănătoase, cu un consum echilibrat de nutrienți, inclusiv fructe, legume, cereale integrale și proteine, dar cu evitarea sării în exces și a grăsimilor saturate.

Activitate fizică: practicarea regulată a unei activități fizice moderate, de tip aerobic timp de cel puțin 30 de minute pe zi, 5 zile pe săptămână (cum ar fi mersul sau înotul).

Fumatul și consumul de alcool: renunțarea la fumat reprezintă un pas important pentru a reduce progresia bolii, dar și pentru a scădea riscul de infarct miocardic acut. De asemenea, reducerea consumului de alcool contribuie la scăderea riscului de a dezvolta infarct miocardic și insuficiență cardiacă.

Prognostic

Prognosticul anginei pectorale depinde de severitatea și gestionarea acesteia. Cu îngrijire adecvată, mulți pacienți pot avea o viață împlinită. Respectarea sfaturilor medicului și prezentarea la controale regulate sunt esențiale pentru îmbunătățirea prognosticului.